noi n-am uitat țeava fierbinte a puștii -
ucigașă a neînfricatei noastre speranțe.
mărturisim păcatul de-a fi fost prea răniți de drum bifurcat,
de cântecul desfătării cu răbdarea din noi,
de torța purtată la serbările lunii -
prea limpede și ostilă onoare.
am ars,
ne-am topit.
hrăniți-vă pofta de sânge metalic,
auriți zurgălăi ce-au cântat pentru voi.
vezi mai multe poezii de: Ştefan Augustin Doinaş