o barca trece plina de gutui rugina undelor conjura mierea atatia astri-n golf dar nu destui ca sa confirme-n umbra invierea
incredinteaza-te acestui calm altarele si-au mistuit flaminii pe fruntea marii suna ca un psalm doar blanda disperare a luminii
aceasta barca se va scufunda roseti adanci vor prinde vechi epave incredintandu-li-te spune: da abisurile-ti vor raspunde: ave!
vezi mai multe poezii de: Ştefan Augustin Doinaş