Tărâm amnezic, ordine ușoară!
Copilul fără corp surâde-n sat -
ierbar de vânt în care-și desfășoară
aripile un fluture presat.
Atâtea ciocârlii, aceeași zare.
Din zeci de spații, unul - cub de var
cu somnul sfâșiat - mi se năzare
ca zloții îngropați unui avar.
Vacante însă! Sufletul, pe-o hartă,
incită degetele care vor
să-ntoarcă râul îndărăt și iată
cum râul este-acuma un izvor...
Din ciclul "Ce mi s-a întâmplat cu două cuvinte", vol. "Opere ale literaturii române", Editura Național, 2000
vezi mai multe poezii de: Ştefan Augustin Doinaş
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.