Cuțit de-argint prin inima-mbuibată
a lui Septembrie. Melodios
călătoresc alămuri și, deodată,
se lasă cu un semiton mai jos.
Dar ce lumină încă!... Viespi avide
asediază dulcele: scântei
pe suprafața unei sfere care-nchide
un gol de noapte în preaplinul ei.
Vom fi - sau nu? O mistică merinde
de zbor întors ni se oferă-n vânt:
ca mărului, în vreme ce aprinde
distanța dintre creangă și pământ.
1969
din antologia "Alfabet poetic", Editura Minerva, 1978
vezi mai multe poezii de: Ştefan Augustin Doinaş
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.