Când unei Abstracțiuni i se dau brațe,
Ce brațe i se dau?... Îndrăgostiții
Se caută cu cioturi roz în umeri,
îngenunchează-n pat ca stâlpi de sare.
Când unei Abstracțiuni i se dă sânge,
ce sânge i se dă?... Prin șapte găuri
din pieptul credincioșilor se scurge
- melasă fără stropi - un vid fanatic.
Când unei Abstracțiuni i se dă mană,
ea scapă. Mecanismul ei angelic
a pregătit de mult un coș cu nimburi,
și scripeți, și-l coboară sub țărână.
1975
Din antologia "Alfabet poetic", Editura Minerva, 1978
vezi mai multe poezii de: Ştefan Augustin Doinaş