* * *
Era în toi sângeriul vuiet al războiului.
Pământul se făcu negru şi pustiu.
Femeile boceau,
Copiii se-mprăştiau speriaţi.
Şi-atunci venise unul care pricepea-n atare lucruri.
Şi întrebă: „De ce se-ntâmplă asta?”.
După care milioane de oameni se-nghesuiau să-i răspundă.
Şi se ridică o nemaipomenită hărmălaie în atâtea limbi.
Dar răspunsul clar nu a fost găsit.
Traducere Leo Butnaru
vezi mai multe poezii de: Stephen Crane
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.