I
UN OM a construit o goarnă pentru ca furtunile să sufle.
Vânturile concentrate l-au aruncat departe.
El a spus că instrumentul a fost un eșec.
II
Când sinucigașul a ajuns la cer, oamenii de acolo l-au întrebat: „De ce?”
El a răspuns: „Pentru că nimeni nu m-a admirat.”
III
Un om a spus: „Tu, copac!”
Copacul a răspuns cu același dispreț: „Tu, omule!
Ești mai mare decât mine doar în posibilitățile tale.”
IV
Un războinic stătea pe un vârf și sfida stelele.
O mică coțofană, aflându-se acolo, a dorit pana soldatului și a cules-o.
V
Vântul care flutură florile a cântat, a cântat, a cântat din veac în veac.
Florile au fost făcute curioase de această bucurie.
„O, vânt”, au spus ele, „de ce cânți la munca ta, în timp ce noi, beneficiarii roz, nu cântăm, ci lenevim, lenevim, lenevim din veac în veac?”
vezi mai multe poezii de: Stephen Crane
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.