Românie,Românie
Cât de dragă mi-ești tu mie ;
Și la rău dar și la bine
Locuiesc smerit în tine
Dăruită cu lumină,
Maicii Domnului gradină
Tu mi-ești vatra strămoșească
Scumpa glie românească
Sunt legat pe veci de tine
Prin tot sângele din vine
Ce mi l-au transmis străbunii-
Cuiburi ale-ntelepciunii.
Când sălbaticele hoarde
Te-au rănit ades de moarte,
Ți-ai păstrat deplin ființa
Având ca suport credința
În Hristos,Mântuitorul
În care credea poporul,
Creștinat ,precum se știe
De Sfântu-Andrei,pe vecie
Scumpă Romania noastră ,
Fii pentru Planeta Albastră
Steag și far spre mântuire
Și speranță-n nemurire ,
vezi mai multe poezii de: SAlecsandru
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.