De ce n-auzi
chemarea mea
de ce n-auzi
strigătul meu
unde ești
sub ce streașină a amintirilor deșarte îți mai adăpostești
privirea
și obrajii tăi striviți
de vânt
și de furtună
unde
ți-ai inserat privirea
sub ce clopot de umbră
te ascunzi
ori
te-ai înfundat în negura nopții
de nu-ți mai văd privirea
și glasul nu ți-l mai aud
în freamătul vântului de primăvară
vino
o vino
iar în lumină
ființa să-ți îmbraci
tu însuți
să fii o lumină
16-03-2018 cluj
vezi mai multe poezii de: ndaniel