Sunt în hotarele Sodomei,
Ținutul scârbei și al vomei
De-aici tot chem fără-ncetare
Cu trâmbița răsunătoare-
Vestesc în lume Învierea
Când alții preamăresc plăcerea.
Chem toți pierduții la căință
La alipirea de credință
Poate vreun suflet care zace
În intuneric fără pace
Se va trezi din amorțite
Și va urma pe Blândul Mire,
Căci Evanghelia-i năvodul
Prin care e cernut norodul
Ori spre viață,ori spre moarte
Așa cum spune Sfânta Carte.
vezi mai multe poezii de: SAlecsandru
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.