Motto: Când devine real un vis?
Când poți să-l visezi cu ochii deschiși.
Pe-acest pământ, ce-și spune-n sine "eu",
Sunt visuri verzi ca cetina din brazi,
Cu-albastre rostogoale dinspre azi
Spre mâinele din piept de Dumnezeu,
O vale-n care ți-ai dori să cazi...
Doar exilată-n hăul lui adânc,
Eu înfloresc în piele de ascet,
Sub bolți cu strălucire de poet
Ca înstelarea ochilor de prunc
Și le colind luminile încet,
Așa cum vântul fredonează-un cânt -
Cu șoapte repetate de rondel,
Cu-ncolăciri duioase, în inel,
Cum un sonet se-ascunde sub veșmânt,
Ațâțător, și tandru, și rebel.
Doar tu, privighetoare-n răsărit
Pe care te-am cântat de-atâtea ori,
Ai înțelege psalmii mei sonori
Din cartea de ascet îndrăgostit
De poezia cerului în zori
În care,-o clipă,-apare Dumnezeu
S-aprindă torța zilei cu un vis
De-a năzui prin vers la paradis,
De pe acest pământ ce-și spune "eu",
La mâinele de Dumnezeu promis...
vezi mai multe poezii de: Manuela Munteanu
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.