Cu paravan de ieftine îmbrăcări,
Când stau și-mi văd șemineul zbătându-se in flăcari,
Care-mi distruge, rațiunea si gândirea mi se scurge,
Proprie se bea, cu un pai, din băutura cea mai ieftină, mi se soarbe,
Ca o impresie-n timp, în vid mi se absoarbe.
Icoana dinspre răsărit ma pune la încercare,
Aruncându-mă pe străzile artificialului,
în labirinturile cimentului si alcoolului,
în moartea demnității și a orgoliului.
Organele interne, distruse din cauza nimicului,
Șobolanii de la birou, își găsesc, in final, calea sudului.
vezi mai multe poezii de: S.L. Yousef
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.