Nervos
Se zbate în mine ultimul gând
Sunt o colivie fără gratii
Păzită de aerul toamnei
De frunze și vânt
Patimi sunt multe
Pe cerul mohorât de odăjdii ,
Sunt o colivie pustie
Cu rafale de foc și primejdii,
Cu tăceri care își picură amarul
Și bântuie toamna pe-alei.
Nervos,
Plictisit
Precum la banchet lăutarul
Mă-ntreabă lăuntrul, ce vrei?
Nimic,
Îmi este răspunsul,
Tac și eu prin cuvinte .
Oh, fierbe smoala din versuri
Și sufletul piere cuminte
Moartea îmi este răspunsul.
Singura care nu minte.
vezi mai multe poezii de: M Horlaci
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
Iubirea este un subiect prea des întâlni în poeziile din ziua de azi! Era necesar sa fac o schimbare! Tristețea mă reprezinta destul de bine!
Mulțumesc pt popas, Mirela!
M Horlaci (autor)
duminică, 19 noiembrie 2017
Mitică, prea multe tristeți în ultimele tale postări... ai sufletul rănit... și dacă moartea îți este răspunsul, fii pasărea Phoenix !
Cu drag,
mirimirela
sâmbătă, 18 noiembrie 2017