Te întruchipez din fum, din ceară de albine,
Din lapte de migdale și flori de galben pline.
Te modelez cu grija unui artist tăcut,
Te plâng pentru tristețea de-a nu te fi născut.
Te caut prin mulțime și, când și când, la sat,
Te caut noaptea-n vis, în cartea de pe raft.
Sunt fără tine-un gol, o palidă fereastră,
Un crin plin de polen ce moare-ntr-o glastră.
Sunt ploaia care cade și noru-ntunecat,
Sunt malul, dar și vârful ce nu va fi urcat.
Te plâng și te regret că nu te-am căutat
Din ziua când în om m-am metamorfozat.
Îngrop iubirea moartă sub umbra de alun,
În capul meu o voce îmi strigă: „Nu acum!”
Te caut. Unde ești?
Te caut prin povești.
Ecoul este mut —
Te caut de demult.
vezi mai multe poezii de: Elyana
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.