I
Negru era ochiul nevederii,
Lăuntrul limbii
Neagră era inima
Negru ficatul, negri plămânii
Neputincioşi să sugă lumina
Negru era sângele în tunelul lui vuitor
Negre măruntaiele înghesuite-n cuptor
Negri şi muşchii
Tânjind spre lumină,
Negri nervii, creierul negru
Cu viziunile lui scufundate
Negru sufletul, uriaşa bolboroseală
A strigătului care, crescând peste margini, nu mai putea
Să-şi rostească soarele.
II
Negru e capul vidrei ridicându-se umed din apă.
Neagră e stânca plonjând în gulerul spumei.
Neagră e fierea ce zace în albia sângelui.
Negru e globul pământului abia ivindu-se
Sub un ou de-ntuneric
Unde soarele şi luna îşi schimbă pe rând anotimpurile
Ca să-l clocească pe Kra, un curcubeu negru
Încovoiat deasupra hăului
Zburând
Traducere VASILE NICOLESCU
vezi mai multe poezii de: Ted Hughes
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.