când eram copii mici
ni se spunea de către cei vârstnici că toate vor fi cum trebuie
ni se spunea să nu fim îngrijoraţi
ne asigurau că nu sunt motive să ne temem
ne implorau să-i credem
şi i-am crezut . . .
am devenit dependenți
de ceea ce credeam a fi onestitatea şi adevărul
dar oamenii nu sunt oneşti
deloc . . .
fiecare minte
şi ne mințim mai ales pe noi înșine
minciunile noastre sunt agravate de alte minciuni
minciuni cu care trăiesc în armonie . . .
acesta-i momentul în care ventilatorul împrăştie rahatul
iar noi în sfârşit ne întâlnim faţă-n faţă cu adevărul:
bătrâneţea-i o curvă
Trad. Petru Dimofte
vezi mai multe poezii de: Ted Sheridan
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.