Când am văzut cioara luându-şi,
Greoaie, zborul de pe-un copac scheletic,
O plăsmuire-a crescut în mintea mea:
Peste-ale visului ape
Zbura o pasăre cu aripi enorme
Către marginea lumii, departe,
În noaptea fără lună, în bezna fără forme,
Adânc în creier, înapoi spre începutul a toate.
Tred. Petru Dimofte
vezi mai multe poezii de: Theodore Roethke