dodo este copilul cu vise colorate
cu sertarul plin de amintiri
este un peter pan multiplicat
în momente de un cromatism aparte
pierdut printre dali matisse
ascuns după ușă privește curios
cum globul acela galben greoi
palpită a soare
dodo aduce melancoliile toamnei în palme
culege frunze și le împarte tuturor
le spune
vedeți?
dar ei trec mai departe nepăsători
ridicând din umeri
doar o fetiță cu șiretul desfăcut
întinde timidă mâna
ia o frunză
apoi încă una
iar dodo zâmbește și aduce altele
din ce în ce mai vii
mai verzi
și fetița începe să radă
să alerge printre flori
împreună cu dodo
prin vară
adina v.
10.11.2019
vezi mai multe poezii de: Adina Speranta
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
Imagini puternice, vii, de o sensibilitate aparte.
Lucia Eniu
joi, 28 ianuarie 2021