nu-mi luați toamnele mele
doamnele mele
cu fanare albastre
care-mi luminează trupul
ruginit de apocalipse
sub acoperișul anotimpului
unde cerul curbează lumina când plânge
mă citesc adunând firimiturile blestemate
aruncate
în ciuda zeilor osândiți
de privirile frunzelor într-o palmă de lut
povestind toamnelor mele
cum sau născut
ca să moară
în mine
vezi mai multe poezii de: M Horlaci
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.