Asemeni Circei, tu pe fiecare
îl schimbi în fel şi chip de dobitoace,
cu ale farmecului tău mijloace
îl faci să ia neascunsă-nfăţişare
şi-l laşi să urle-adulmece, să joace,
să-şi dea-n vileag întreaga tulburare
şi rât şi bot şi colţ şi păr şi ghiare
şi neruşinea ce-n priviri îi coace.
Te ocolesc corăbierii, nime
nu te-a văzut nepedepsit şi li se
năzare numai marea ta cruzime.
Dar, iată, unul, rătăcitul, vine
adus de mări şi este el, Ulisse,
şi i te-arăţi: eşti ceruri prea senine.
vezi mai multe poezii de: Traian Chelariu
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.