Ciobanii stau în jurul vetrei —
Afară negură şi moină.
— „Mă, Miule”, grăeşte unul,
„Ce stai aşa?, ia zi o doină!”
Hei!.. de-asta-i arde lui acuma!...
El singur doar îşi ştie halul...
Sfios şi necăjit răspunde:
— „Cu ce să cînt?... că n-am cavalul...”
— „Dar unde-i, mă?” - „Unde să fie?...”
„L-a frânt boieru pe spinare-mi;
Dar şi eu-n gândul meu, de ciudă,
I-am tras o-njurătură, barem!”
vezi mai multe poezii de: Traian Demetrescu