E un copil! E o copilă!
Sunt amândoi copii!...
Iubirea lor e o idilă,
Cum sunt prin poezii...
Furişi se întâlnesc adese,
Şi el îi recitează
Sonete din Musset culese;
Ea tace şi oftează...
El cu o vorbă mintea-i fură
Şi-o farmecă, şiretul!
Dar se loveşte peste gură
Că i-a şoptit secretul...
Cu şoapte calde şi timide
Iubirea lor şi-o-ngână,
Iar întâlnirea lor se-nchide
C-o strângere de mână.
Se hotărăsc în ziua-a două
Să se revadă iarăşi...
Iubirea lor e vecinic nouă,
Deşi sunt vechi tovarăşi.
Şi setea patimei aprinsă,
Din ochi li se revarsă:
Ea pleacă de durere-nvinsă,
El, cu simţirea arsă!
Iubirea lor e o idilă,
Cum sunt prin poezii:
El un copil! Ea o copilă!
Sunt amândoi copii!
vezi mai multe poezii de: Traian Demetrescu