Cifrele cad ca ploaia,
În cascadă de cuvinte,
În stradă, ciocanul bate,
Cimitirul plin de îngeri!
Mâna mea trage din lună,
Pe o casă de piatră,
Vântul suflă peste mare,
Pe zare, apusul cade.
Poetul privește căderea,
În poezia sa, fără sens,
În căutarea cuvintelor,
Pentru a scrie despre ploaie și vânt.
Căderea, ca o cascadă,
În căutarea unei valori,
Lună, mână, stradă, cuvinte,
Toate se amestecă într-un dans obscur.
vezi mai multe poezii de: Stamate Constantin
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.