În povestea noastră tristă
c-un iglu și o banchiză
se mirau de noi delfinii
apăruți pe neașteptate
dintr-o neștiută carte,
cum de un iglu așteaptă
cocoșat a neputință
o banchiză trecătoare
străbătând străvechea mare,
ca o falnică fregată,
s-acosteze dintr-odată
din prelunga preumblare
la căsuța înghețată.
Un iglu și o banchiză
din povestea voastră tristă
sunt extremele în care
se găsește fiecare:
așteptare, resemnare,
o banchiză călătoare
pe o mare mult prea mare
ce plutește în derivă
până va sfârși se pare
scufundată-ntr-o uitare.
Un iglu și o banchiză
spun povestea noastră tristă.
Adina V.
8.05.2018
vezi mai multe poezii de: Adina Speranta
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
Mulțumesc mult pentru apreciere, domnule Emilian :)
Te îmbrățișez, Ina :)
Cu drag!
Adina Speranta (autor)
duminică, 10 iunie 2018
Cu drag! Versurile tale m-au inspirat!
Ina M.
sâmbătă, 02 iunie 2018
:) Superb, Ina :)
Mi-ai făcut o mare bucurie cu acest comentariu în versuri :) Ador spontaneitatea :)
Cu drag! Și mulțumesc! :)
Adina Speranta (autor)
sâmbătă, 02 iunie 2018
Dacă polul nord și sud
S-ar îmbrățișa vreodată
Va fi adevărul crud
Spus de-o voce disperată:
"Iarna veșnică o-avem
În interiorul nostru
Și iglu dacă suntem
Vom vedea-n banchiză monstru!"
Ina M.
sâmbătă, 02 iunie 2018