Un jaluz şi o jaluză
Nu se mai muşcau de buză,
Căci li se părea că parcă
Alta/altul tot încearcă
Să-i corupă jumătatea
Şi să-i ia seninătatea.
Însă într-o zi, jaluzul,
De-o făcea tot pe ursuzul,
S-a trezit c-a sa jaluză
S-a debarasat de bluză
Şi-a rămas dintr-o clipire
Mut cu totul. De uimire.
Cum se face că uitase
De cei sâni şi cele coapse?
Ea, aşijderea, jaluza,
A uitat că ea, mofluza,
Suspecta o jumătate
Şi s-a aşezat. Pe spate...
vezi mai multe poezii de: Mihai_Manolescu