Aș vrea să-ți fac un pat cu flori,
Cu vise și miresme, ușor parfumate,
Să-ți înveselesc viața cu culori,
Nimic să nu-ți lipsească, să-ai de toate.
Dar vreau să m-alegi din cele multe fete,
Să port cununa albă, cea de Dragobete,
Cu-n sentiment de iubire și sete,
Sufletul să-mi vibreze purtând a lui pecete.
Să mă trezesc din minunatul vis,
Legenda iubirilor ce-aduce-un viitor,
Iar cerul să lase-n inimă deschis,
Cântece și dansuri pe lumini de-amor.
Cu-n mângâiat ți-aduc stelele țesute-n pat,
Că port în inimă muguri moi de dor
Și-au rodit fructele crescute bogat,
Cu soare, vise și speranțe de viitor.
Cu flori parfumate ninse tu mă-nconjori,
Iubirea, speranța, poartă scutul în apus,
Zborul de păsări și ciripitul lor din zori,
Mă cuprinde cu fiorul șoaptelor în curs.
vezi mai multe poezii de: Eugenia Calancea
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.