1) Geloză
Tinereți apuse își blesteamă inocența
Ce, cândva, a stat drept odă a divine triluri.
Ipocrit, păcătosul tinde spre cadența
Joasă-a unui rai păgân născut din prea-naive visuri.
Ard amarnic stâncile făloase neatinse-n timp
Vibrând veninul eternei lor himere.
Alene, păcătosul urcă spre Olimp
Și Eul îl îndeamnă, ipocrit înspre cea de-apoi durere.
*****
2) Calioppe
lui CM,
La iernat răscumulată,
Din apus născută roată -
Hiperbolic tetragon
Ondulat, frivol frison -
Mi s-a copt pe trupul gol
Ca o azimă-n cuptor,
(Căci când azima se coace
Coaja apei se desface,
Grâul colții săi înmoaie:
Vraja cade sub văpaie).
Duh gustând, i-l ud de sânge,
Raționalu-i mi-e haotic,
Trup visând, îi dau o cruce,
Iară haosu-i mi-e logic:
Rătăcită prin sincope
O pierd iar pe Calliope...
*****
3) Autoportret V
Sub ceața grea a puhoiului acid
Ce deja cade mult prea de demult
Zboară mizantropic corbul schizoid
Și mi-e tot mai silă să-l ascult.
Tăciunos, aducător de moarte,
Zboară corbul agitat și mut;
Din cioc îi ies aceleași negre gloate
De umbre otrăvite de trecut.
*****
vezi mai multe poezii de: lucianhojbota