Versuri scrise pe peretele salonului dela Sinaia
Sub coperiș de brad de munte,
Stă o Regină meditând.
Albastre raze pe-a sa frunte
Apar lucind din când în când.
Prin codrii deși, prin stânci cărunte,
Pe râuri mari, pe munți zburând,
Gândirea ei își face punte
Și trece, norii luminând.
Unde se duce-acea gândire?
Nu pot s' o spun, dar în uimire,
De-a ei lumină inundat,
Văd cum mansarda se desface
Și prin minune se preface
Într' al minunilor palat.
vezi mai multe poezii de: Vasile Alecsandri