Pe vârful visurilor nalte
Plimbatu-s-a junia mea,
Desprinsă falnic ca să salte
Din vis în vis, din stea în stea.
Și sufletu-mi în exaltare
Găsea, zburând de pre pământ
Că lumea nu-i destul de mare
Pentru semețul său avânt.
Junia-mi, vie, triumfală,
Cu ochii plini de viitor,
Trecea prin lumea ideală
Pe urma unui tainic dor,
Și când era rătăcitoare
Prin umbra care dă fiori,
Află vii raze de soare
Ascunse noaptea-n mii de flori.
vezi mai multe poezii de: Vasile Alecsandri