Vezi, dragă brunetă, cum se rătăceşte
Printre pietricele unda din pârău?
Auzi tu, ce gingaş, şi-ncet îţi vorbeşte:
Că nimic nu-i dulce ca numele tău?
Auzi tu, zefirii, cum se joc prin frunze,
Cu mister şoptindu-ţi cât eşti de frumoasă?
Auzi, pentru tine, suspinuri confuze
Prin valea adâncă, prin pădurea deasă?
Când natura-ntreagă îţi zice cu dor…
Nu-mi permite şi mie să spun că te-ador?
vezi mai multe poezii de: Vasile Conta
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.