Am auzit cum a oftat un vis
Şi un strămoș în bulgăre de lut,
Pe un țăran, din spic închis,
L-aud cum lanțurile l-au durut.
Şi mai aud gemând din greu,
Pe-acei ce gândul şi l-au frânt
Şi i-am trecut în versul meu,
Pe toți ce şi-au scurs cerul în pământ.
Aud troznind os după os,
Sub roată mădularele lui Horia
Şi-aud cum crește astăzi mai frumos,
În paginile țării adevărul şi istoria.
Tuturor le-am răsădit o stea
La căpătâi, să crească, ca un plop, cu fruntea sus
Şi steaua ca o zmeură mustea,
De câte mirodenii la rădăcina ei am pus.
vezi mai multe poezii de: Vasile Copilu-Cheatră