Mi-e sufletul încă un mugur crud,
Ca în ochii prunilor lumina,
Simt primăvara-n mine cum svâcneşte,
De prima ploaie, cu bulbuci, mi-e trupul ud
Şi dragostea de semeni în piept îmi chiueşte.
În codrii-abia-n verziţi mă simt pe mine,
Şi-n c. claviatura frunzelor ce mișcă,
Aud cum cântă agatârșii din caval
Şi chiar pe Macedon l-aud cum vine,
Să stea o țâră la taifas cu Decebal.
Cum as putea atunci să nu tresar,
Să nu aud cum suie seva din copaci în mine,
Cum reîntineresc mereu ca ea,
Şi-aș vrea să sui la cer ca într-un cuibar,
Iar inima s-o-mpart la toată lumea.
vezi mai multe poezii de: Vasile Copilu-Cheatră
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.