Eroului necunoscut - Vasile Militaru
Adăugat de: versuri sub flori de tei

Cu sufletul îngenunchiat pe lespedea ce azi ți-e scut,
Salut
Erou Necunoscut!

„Necunoscut”, am zis? Iertare!…
Cum oare ești necunoscut, când dintre noi cu ori-și-care
Eroule, tu poți fi frate, — poate mai mic, poate mai mare, —
Fiu drag, ca soarele în viață, —
Oricărei mame care stă față;
Soț văduvei care suspină, de la război, de-atâția ani
Și tată neuitat — icoană — oricăruia dintre orfani?

O, nu e drept să te numim cum te-am numit: „necunoscut”?
Te știu la chip, te știu pe nume
Ai râs cu noi sau ai gemut.

Cât ți-a fost dat să fii pe lume;
Ne-ai strâns la piept, într-un sărut,
Ne-ai alintat și ne-ai spus glume,
Iar când s-a ridicat, măreț, al nostru tricolor în zare
Te-ai bucurat și-ai plâns cu noi, visând o Românie Mare!

Cui dară ești necunoscut? Vrăjmașilor? O, nu, nici lor!
Nici lor, că pieptul tău de stâncă,
Un uragan clocotitor,
Izbitu-s’a de-atâtea ori cu ei și ura lor adâncă!

Ei te-au văzut cum știi să lupți la Jiu, pe Olt, la Mărășești.
Cămașa doar având-o scut!
Știu toți dușmanii, cine ești!
Cum dară poți să te numești
Necunoscut?

Iertare, că ți-am zis așa și slavă ție-n veci de veci!
Iar azi, — când poate’n clipa asta înfiorat ești și te-apleci
Din culmile eternității, cu văzul, lumea s’o petreci,
Să știi că, deși pe piatra ce-acoperă al tău cavou
Nu-i niciun chip și niciun nume,
Ești cel mai cunoscut Erou
Din câți Eroi au fost pe lume!
———————————————————————————————
sursa: versuri sub flori de tei



vezi mai multe poezii de: Vasile Militaru




Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.