Fi-ți-ar limba neagră. Neagră
amiaza! Neagră speranța!
Fi-ți-ar totul negru, doar fiorul meu alb!
Pune-ți-s-ar lupul meu în gâtlej!
Fi-ți-ar vijelia pat,
spaima mea pernă.
Fi-ți-ar fără margini, câmpia neodihnei.
Fi-ți-ar îmbucăturile de foc, și dinții de ceară,
și rumegă nesătulă,
rumegă cât ți-o fi pofta!
Fi-ți-ar vântul mut și apa mută și florile mute.
Fi-ți-ar totul mut, numai scrâșnetul dinților mei,
sonor!
Uliul meu stați-ar pe inimă!
Risi-te-ar mumă-ta Groaza.
Traducere Nichita Stănescu
Vasko Popa – Cele mai frumoase poezii – Ed. Tineretului
vezi mai multe poezii de: Vasko Popa
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.