Ascultă-mă, dihanie,
scoate-ți basmaua ta albă,
ne cunoaștem noi, bine.
Am mâncat din același blid,
oho, încă din copilărie.
Am dormit în același pat:
cuțit cu ochi care deoache.
Prin lumea strâmbă am umblat cu tine,
șarpe încălzit la sân.
Ascultă tu, fățarnico,
scoate-ți basmaua ta albă,
de ce să ne mințim!
Traducere Nichita Stănescu
Vasko Popa – Cele mai frumoase poezii – Ed. Tineretului
vezi mai multe poezii de: Vasko Popa
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.