Unii sunt nopțile, alții stelele.
Fiecare noapte își aprinde steaua ei
și dansează o horă neagră în juru-i
până când steaua se arde.
Nopțile se-mpart între ele:
unele devin stele, celelalte
rămân nopți.
Din nou fiece noapte-și aprinde
steaua ei
și dansează o horă neagră în juru-i
până când steaua se arde.
Cea din urmă noapte se face și stea
și noapte.
Singură se-aprinde pe sine,
singură dansează o horă neagră în jurul ei.
Traducere Nichita Stănescu
Vasko Popa – Cele mai frumoase poezii – Ed. Tineretului
vezi mai multe poezii de: Vasko Popa
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.