Abia când auzi
cuțitul furios în gâtlej,
perdeaua cea roșie
îi explică jocul.
Și-i păru rău
că s-a smuls
din îmbrățișarea smârcului
și că alerga-n înserare, din câmp,
alerga atât de vesel,
alerga spre poarta galbenă.
Traducere Nichita Stănescu
Vasko Popa – Cele mai frumoase poezii – Ed. Tineretului
vezi mai multe poezii de: Vasko Popa
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.