Din capul cui a căzut
acest bastard c-un singur ochi?
După cine-și întoarce privirea,
după cine se rostogolește
pe câmpia cerului?
De ce ne măsoară din ochi?
Ne-ar arde de vii, cu mare plăcere.
Ca și cum noi, cei de-aici,
am fi vărsat apă rece
pe turbatul său tata.
Mai bine ar fi-nghețe.
Și-a greșit cerul.
Traducere Nichita Stănescu
Vasko Popa – Cele mai frumoase poezii – Ed. Tineretului
vezi mai multe poezii de: Vasko Popa