La trei pași de piscul cerului,
de teiul în veșnică floare,
bătrânul soare s-a oprit.
S-a-nroșit, a-nverzit,
s-a rotit în jurul său de trei ori
și s-a-ntors în răsărire.
(Să nu ne moară ochii!)
Se zice c-ar avea un soare – fiu.
Dar până când și pentru noi nu se va naște oacheș
vom învăța această beznă să lucească.
Traducere Nichita Stănescu
Vasko Popa – Cele mai frumoase poezii – Ed. Tineretului
vezi mai multe poezii de: Vasko Popa