Al basmului tărâm, fără hotare,
La gura sobei început își are,
Când, dulce, a butucilor văpaie,
Ciudate umbre mișcă prin odaie.
Acolo, Făt-Frumos viteaz se-arată,
Cutreierând împărăția toată.
…Și merge el o zi și-o săptămână,
Și tot n-ajunge și mai merge până
Pe fruntea micilor copii se-așterne
Zăpada caldă-a somnului, din perne.
vezi mai multe poezii de: Victor Tulbure
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.