cine m-a strigat
când îmi curăţam flautul de cântece?
cine m-a cunoscut
când în suflet îmi putrezeau femeile de iubire?
cine mi-a întins braţele
când dimineţile se târau prin casă ca preşurile?
cine m-a întrebat de mine
când îmi întoarceam drumurile ca vitele de la păşune?
cine m-a mângăiat
când liniştea îmi crescuse pe frunte ca un muşchi?
oh mările atârnate de proră
deşerturile adormite cu oazele de gât.
prietene tu ai suflet?
pe tine te-a întrebat cineva de suflet?
cine-ţi va peria hainele de insomnii
când mâinile nu se vor mai întinde după vis?
(din vol. virgil carianopol, 1933)
vezi mai multe poezii de: Virgil Carianopol
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.