Visam că sunt pe-un val înalt plin de iubire,
Pluteam cu pace-n inimă în neștire,
Vedeam în depărtare o lumină-n drumul meu,
Eram plină de nostalgie, dar eu așa sunt mereu.
Un tărâm plin de liniște și nemărginit e iubirea,
Coboară din stele pe raze colorate, fericirea,
Mă cheamă speranța să merg cu bucurie
Să văd bogăția și cum ar fi să fie.
E colțul de rai ce are o comoară aleasă,
Flori parfumate ce poartă-n lumea deschisă,
Câmpuri roditoare pline de lanuri bogate,
E curtea Domnului ce le are pe toate.
vezi mai multe poezii de: Eugenia Calancea
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.