Iarăși cântecul ce-l cânt
(Unul e și totuși câte nu se ciocnesc în el)
Naționalităților îl închin,
Adânc în el lăsa-voi revolta să-ncolțească (O, tu
mereu de veghe în străfunduri, drept
aprig la răscoală!o, tu de-a pururi
foc nestins fără de care nu se poate!)
Trad. Mihnea Gheorghiu
vezi mai multe poezii de: Walt Whitman