O pauză – Armatele așteaptă,
Un milion de cuceritori plini de avântul izbânzilor
stau și așteaptă în front,
Și lumea așteaptă – deodată, la fel de ușor cum
pier umbrele nopții când zorile vin hotărâte,
Se topesc și dispar.
Bucurați-vă, țări ale lumii, țări victorioase!
Această victorie a voastră n-a fost câștigată pe
câmpul înfiorat de măcel,
Fiindcă de-abia de acum înainte victoria
voastră începe.
Topiți-vă, topiți-vă pretutindeni, armate –
risipiți-vă, soldați îmbrăcați în albastru,
La vatră cu toții, lăsați armele pentru totdeauna,
armele ucigașe,
Alte arme de-aici înainte și alt câmp vă-așteaptă
în nord și la sud,
Arma și câmpul unor războaie mai dulci și mai
bune, războaie dătătoare de viață.
Traducere Mihnea Gheorghiu
vezi mai multe poezii de: Walt Whitman
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.