Mie-mi cereți stihuri dulcege?
În mine vreți să căutați lâncezeala strofelor
citadine?
Ce-am cântat și cânt de-atâta vreme socotiți că-i
prea greu de-nțeles?
N-am cântat, e drept, tot ce-am cântat, ca să mă
înțelegeți voi și nici acum nu cânt
pentru asta;
(M-am născut din ceea ce s-a născut și războiul,
Bătaia tobelor îmi este muzica iubită și mi-e drag
nespus marșul funebru, marțial,
Care bocește hohotind după cortegiul funerar
al ofițerului)
Ce-ar putea să-nsemne, pentru inși de teapa voastră,
Un poet de felul meu? Deci lăsați-mi
versurile-n pace!
Legănați-vă cu ceea ce pricepeți, cu romanțele
pentru pian,
Fiindcă eu pe nimeni nu legăn, și voi nu mă veți
pricepe niciodată!
Traducere Mihnea Gheorghiu
vezi mai multe poezii de: Walt Whitman
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.