Senectute - Wang Wei
Adăugat de: gabriel cristea

Iarăși mă dor
ciolanele bătrîne.
Cît de cărunt
și cît de jalnic sînt!
Trăiesc aici uitat,
de azi pe mîine,
o frunză
între ceruri și pămînt.
Unde-ai rămas,
o, patria mea dragă?
În jur -
flecari neistoviți și mulți.
Nimic de-aceste vremuri
nu mă leagă:
Curînd
mă voi însingura în munți.

Traducere - Ion Covaci



vezi mai multe poezii de: Wang Wei




Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.