Nu există speranţă, nici frică
În animalul care moare;
Omul sfârşeşte, la o adică,
Într-o nădejde temătoare.
El a murit de mii de ori
Şi pururi a renăscut din propriul praf;
Unui om bărbăţia-i măsori
Când înfruntând tâlhari setoşi de sânge, jaf,
Nu ia în seama viaţa-i trecătoare,
Nu se gândeşte la ziua de mâine şi nici la ţintirim;
El se-îndreptă spre moarte ca albinele spre-o floare –
Omul a inventat moartea, aşa cum azi o ştim.
poezie clasică de William Butler Yeats din Scară în Spirale (1933), traducere de Petru Dimofte
vezi mai multe poezii de: William Butler Yeats
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.