Ochii iubitei nu-s de soare plini;
Roșu-i mai roș ca roșul buzei sale;
De-i albă neaua, bruni sunt ai ei sâni;
De-i părul blond, ea părul negru-l are;
Văzut-am roze roșii, damaschine,
Însă niciuna în obrazul său;
Și știu parfumuri ce miros mai bine
Decât al gurii sale suflu greu.
Îmi place vocea sa-i aud, știind
Că muzica mult mai plăcut răsună.
Admit că zână n-am văzut mergând;
Iubita mea la tropăit e bună.
Și totuși și iubirea mea-i aparte
Cum sunt și cele mult prea lăudate.
Traducerea: Adrian Vasiliu
vezi mai multe poezii de: William Shakespeare
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.