Inimii ce mă chinuie, rușine
Căci ne provoacă răni și lui și mie!
N-a fost de-ajuns că m-a lovit pe mine,
Iubitul meu amic chiar sclav să-i fie?
Ochiul tău crud de mine m-a lipsit,
Pe cel’lalt eu mai rău l-ai posedat;
El, tu , eu însumi, toți m-ați părăsit,
Un triplu chin, cu trei multiplicat.
Inima mea în pieptul tău de fier
Închide-o, căci cu ea voi garanta
Inima lui, sa-i fiu eu temnicer;
Nu poți fi crudă-n închisoarea mea.
Și totuși poți, încarcerat în tine
Rămân al tău, cu tot ce e în mine.
Traducerea: Adrian Vasiliu
vezi mai multe poezii de: William Shakespeare
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.