O, să nu-mi ceri acuma să trec peste
Răul ce înadins mi-l faci tu mie.
Rănește-mă nu din priviri, vorbește-mi;
Omoară-mă, dar nu prin viclenie.
Zi-mi că iubești pe altul, dar cu mine
Când ești, iubito-n jur nu te uita.
De ce să mă rănești când știi prea bine
Că forței tale n-am cum rezista?
Hai să te scuz:”Ah, draga mea cunoaște
Că ochii ei frumoși dușmani mi-au fost,
Și de la mine fața și-o întoarce
Pe alții să-i lovească nemilos”.
Dar să n-o faci, fiind aproape mort
Ucide-mă-n priviri, să scap de tot.
Traducerea: Adrian Vasiliu
vezi mai multe poezii de: William Shakespeare
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.